Teea Vulpes

"Vulpea care nu ajunge la struguri spune ca sunt acri." Din pricina pseudonimului, vulpea constituie unul din laitmotivele backgroundului meu zilnic. Pana si denumirea latineasca 'Vulpes Vulpes' sugereaza faptul ca vulpea nu-i suficient de vulpe daca nu-i de doua ori vulpe (e.g. sireata). Identificandu-ma cu atributele animalului, i-am imprumutat o parte din nume. Desi sincer, mi-a fost un pic greu sa ma decid asupra uneia dintre jumatati. Observand comportamentul oamenilor, ma gandesc iar si iar la proverbul sus-mentionat si nu pot decat sa fiu intru totul de acord. Caci persoanele care nu reusesc sa obtina ce-si doresc, se mint pe ele insele. Se consoleaza spunandu-si ca sunt prea buni pentru obiectul/subiectul ravnit, ori ca cel din urma este mult sub standardele lor. In orice caz, ca nu merita efortul. Cred ca de fapt este un mecanism (total nesanatos) de a trece peste un refuz, o infrangere sau un alt sinonim potrivit contextului in care se situeaza. I...

Ok. N-aveam alta treaba decat sa ma (re)apuc de blogging? Bineinteles ca aveam! Doar ca in ultima vreme am simtit asa... o pofta de a impartasi lucruri, experiente. M-a intrebat cineva de ce vreau sa fac asta. Daca-mi cunosc motivul sau vreau doar sa ingros lista bloggerilor. Raspunsul urma sa constituie chiar aceasta postare, postarea de 'comeback'. Testez multe produse, prin urmare as putea sa ofer o parere pertinenta si complexa despre ele. Asa cum as vrea eu sa gasesc o informatie despre ceva anume, fara sa fie nevoie sa intru pe o gramada de siteuri; Citesc destule carti, abordand genuri variate. Ma uit zilnic la filme si seriale, tinzand spre cinefilie. Cand ies in oras prefer sa merg la un spectacol de teatru, la un concert bun sau la un eveniment care merita consemnat; In calitate de fashion designer, proiectant vestimentar si stilist, sunt in masura sa prenzint cateva notiuni de baza din sfera mea de activitate - cu atat mai mult cu cat traim in epoca 'fast ...

Prima intrebare pe care o primesc cand cineva afla ca sunt vegana este...: Si ce mananci? Nu stiu de ce, dar de fiecare data incep prin a povesti despre smoothie-ul pe care am inceput sa-l beau de la jumatatea verii si care a devenit una din cele mai delicioase dependente ale mele. De atunci pastrez aceeasi reteta, modificand doar unele <detalii> care nu-i schimba gustul de care m-am indragostit, avand doar un aport nutritional. 1/2 banana 1/2 piersica (in sezonul cald) sau 1/2 mar 1/2 lingurita polen o mana de nuci o lingurita semninte de dovleac crud o lingurita frutcte uscate (mix de goji, merisoare, agrise) 10-15 boabe de catina 300 ml lapte de orez Dupa ce enumar (cu entuziasmul de rigoare) ingredientele, remarc un interes crescut fata de beneficiile aduse de acestea - deobicei in formulari de genul Pentru ce sunt bune? sau Ce contin toate astea?  Drept urmare, aduc lamuriri. BANANELE: contin triptofan , ce stimuleaza productia de serotonina - ...

Cand mi s-a propus sa merg la Visul unei nopti de vara,  reactia mea a fost ca nici nu mai vreau sa aud de piesa asta. Pentru ca nu ma dau in vant dupa scenariu, desi e Shakespeare. Pentru ca am vazut-o deja de doua ori: intr-un spectacol de marionete al studentilor de la UNATC si intr-o varianta modernizata, la TNB. Care, cu tot respectul pentru profesionalismul actorilor consacrati si pentru tinerele talente, a fost o exagerare din perspectiva regizorala. S-a voit un Shakespeare cat mai comercial. Dar s-a creat un moment de maxima vulgaritate, prost gust, sfidare. S-au investit o gramada de resurse pentru un decor opulent, dar ieftin in esenta lui. Ca spectator, mi-a fost rusine.  Asadar, am fost greu de convins si am strambat din nas, insa pana la urma am acceptat invitatia. Iar asta numai pentru ca era vorba de o trupa americana, The Actors's Gang , si de regia lui Tim Robbins. 24 iunie, Teatrul de Comedie. In fundul scenei micute, un violoncel si cateva in...

Desi am asteptat cu sufletul la gura concertul sustinut de Akua Naru in cadrul festivalui urban Femei pe Matasari ,   era cat pe ce sa nu mai merg. Asta pentru ca in ultima perioada am fost: O stare cronica de apatie; poate din cauza anotimpului, a experientelor recente, a unor vechi probleme inca nerezolvate - toate astea au convers in ceea ce numesc izolare sociala. Aveam si nu aveam chef sa ies. Stiam ca este lucrul de care am nevoie, stiam ca o sa vad oameni frumosi si ca prin asta o sa-mi dau un restart. Dar ceva greu, ca de plumb, ma tragea inapoi. Atunci mi-am zis ca nu am cum sa nu ma duc, ca as fi cea mai mare proasta daca as rata concertul. Mai ales ca o iubesc pe femeia asta. Chiar o iubesc.  Am ajuns putin dupa incepere si mi-am facut grabita loc printre valul de oameni care plecau. N-am prea inteles ce se intampla, si in plus de asta nu se auzea nici un sunet din capatul strazii. In incercarea mea de a ma alatura unor prieteni, am ajuns cu greu, mult p...

  Abia dupa doua saptamani de la eveniment mi-am adunat gandurile pentru a scrie cateva cuvinte despre concertul dirijorului rus Misha Katz, sustinut vineri, 22 aprilie, la Sala Radio.  Nu mai fusesem la Sala Radio de mica si niciodata n-am stat atat de aproape de o orchestra. Avand locurile in partea dreapta, pe tot parcursul primei piese am fost absorbita de contrabasi, a caror linie melodica putea fi clar distinsa. Au urmat ropote de aplauze, in timp ce a fost adus in scena un pian imens. Pe care l-am observat foarte tarziu, caci nu degeaba ma recomand ca fiind cosmica, spatiala si aeriana. Si-a facut apartia si invitatul special, marele pianist Dan Grigore, ce a avut in repertoriu Concertul nr. 2 in do minor pentru pian si orchestra, op.18 de Rachmaninov. Am auzit ca majoritatea pianistilor au innebunit in incercarea lor de a-l intelege si interpreta pe Rachmaninov. Desi pianul a devenit deja un intrument 'comun', 'comercial' si cu toate ca il studiez de...